Iulia Hasdeu (elogiu)

       In inimile romanilor, si nu numai, isi are un loc aparte, de peste 150 de ani, chipul suav al tinerei de 19 ani al fiicei marelui carturar Bogdan Petriceicu Hasdeu.

      In ochii romanilor vesnic se lumineaza un model de grija parinteasca a scriitorului fata de unica sa fiica: Iulia Hasdeu, care la randul sau a uimit lumea prin talentul si gingasia feminina, prin capacitatea intelectuala de exceptie, dar care a parasit lumea la o varsta frageda de numai 19 ani. A ramas in eternitate, fiindca spiritul Iuliei comunica si in prezent cu cei ce viziteaza Castelul Iulia Hasdeu din Campina.

      Fiind un simbol de noblete tinereasca, scolile ii poarta numele, dintre care cele mai prestigioase: Colegiul National Iulia Hasdeu Bucuresti si Liceul Teoretic Iulia Hasdeu Chisinau.

Avem Asociatia Culturala Iulia Hasdeu, care isi propune prin statut:

- cunoasterea si mediatizarea personalitatii si a lucrarilor artistice ale Iuliei Hasdeu. Poeta romanca de expresie franceza este ultima descendenta a dinastiei de carturari Hasdeu;

- promovarea tinerelor talente in sedintele de cenaclu artistic si literar, prin revista Mesaj literar si prin editare. Asociatia stimuleaza creativitatea si accesul la informatie prin mijloace adecvate. Se reia decernarea premiului Iulia Hasdeu atribuit tinerilor, conform destinatiei stabilite de catre Bogdan Petriceicu Hasdeu;


- accesul la adevaratele valori spirituale prin cunoasterea patrimoniului cultural national si universal.

       Membrii fondatori ai Asociatiei sunt elevi si fosti elevi ai liceului Iulia Hasdeu din Bucuresti, profesori, cercetatori stiintifici, scriitori, editori, ingineri, medici, ziaristi, studenti, pensionari, persoane din tara si din strainatate, care prin activitatea si participarea lor contribuie la recunoastera locului ce i se cuvine pe drept Iuliei Hasdeu in patrimoniul nostru cultural.
       De unde marea consideratie si sublima admiratie fata de Iulia Hasdeu?

       Cand marele Eminescu implineste 19 ani, se naste in Bucuresti, la 14 noiembrie 1869, un inger: Iulia Hasdeu, fiica savantului si scriitorului basarababean Bogdan Petriceicu Hasdeu si ardelencei Iulia, nascuta Faliciu.

      Un copil supradotat. La opt ani neîmpliniți Iulia trece examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani, Iulia Hasdeu absolva Colegiul National Sfantul Sava, iar în paralel urmeaza cursurile Conservatorului de muzică din Bucuresti, apoi pleaca la studii la Paris. Este prima româncă ce studiaza la Sorbona, studiu început la 16 ani, uimindu-și profesorii cu talentul său. Devine scriitoare și intelectuală, poeta de limba franceză. Se manifesta și în muzică (are o minunată voce de soprană) și pictură (cursuri particulare de desen și pictură la Paris). Are un talent deosebit la limbi străine și este interesată de filosofie. Poeta romana de expresie franceza, Iulia Hasdeu scrie preponderent poezie, dar și piese de teatru, povești și povestiri. Tine un jurnal, iar bogata corespondență cu tatăl ei, rămas la București, denotă un fin intelectual, o conștiință a epocii sale, precum și o scriitoare cu talent. Scoate un volum de poezii sub pseudonimul Camille Armand, intitulat Bourgeons d'Avril, cu un an inainte de a se stinge din viata.

      Rapusa de o boala necrutatoare, Iulia trece in eternitate la 29 septembrie 1888 (dupa 10 luni, la 15 iulie 1889, se stinge si Mihai Eminescu, autorul nemuritoarei Atat de frageda, dedicata frumusetii si geniului feminin: Atat de frageda, te-asameni Cu floarea alba de cires, Si ca un inger dintre oameni In calea vietii mele iesi)

      Iulia Hasdeu paraseste lumea la vârsta frageda de 19 ani, si este înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, construieste, în memoria acesteia, un castel la Campina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.

      Cum s-a petrecut?

      La şase luni de la moartea Iuliei, răpus de suferinţă, Bogdan Petriceicu Hasdeu înţelegea singurele sale opţiuni: să moară sau să înnebunească. Dintr-o dată, mâna i se puse într-o mişcare fără astâmpăr. În cinci secunde, pe foaia albă de hârtie stătea scris: „Sunt fericită. Te iubesc. Ne vom revedea. Iulia Hasdeu”. Atunci a înţeles savantul că, deşi o legătură fizică cu fiica sa este imposibilă, rămâne legătura spirituală. Obsesiv îi invoca spiritul şi, ajutat de specialişti, a hotărât să construiască o casă, în care spiritul Iuliei să poată sălăşlui.      A început construcţia castelului dedicat Iuliei pe un domeniu din Câmpina, în 1893, după planurile şi specificaţiile fetei pe care le primea prin intermediul şedinţelor de spiritism. Trei ani ma târziu, edificiul era gata. Mai mult un templu decât o casă de locuit, fundaţia castelului are forma unei cruci, iar cifrele trei şi şapte sunt adoptate fără reţineri de geometria construcţiei. Edificiul estre structurat în trei turnuri, iar la intrare se află două jilţuri împărăteşti. Deasupra, Ochiul Divin încadrat în triunghi şi deviza familiei Hasdeu: „Pro fide et patria”.
În 1896, Ion Luca Caragiale a mers în vizită la castelul Iuliei, unde se refugiase savantul şi soţia sa pentru a-i lua un interviu despre starea literaturii române. Dramaturgul fost adânc emoţionat şi, într-un eseu, rememora detaliile edificiului: „Păşim pragul şi ne aflăm sub domul înalt din centrul clădirii. În mijlocul sălii circulare, stă liniştit un stâlp masiv de zidărie, de culoarea marmorii trandafirii. În partea din spate a stâlpului, împotriva uşii de intrare e o scară care suie la celelalte două. În rând cu galeria, deasupra stâlpului pe care se reazimă scările, este un pod susţinut de stâlpi subţiri de fier. Deasupra acestui pod stă sub domul albastru, statuia Mântuitorului, o dată şi jumătate mărimea naturală. Statuia este de lemn, şi colorata, dupa stilul evului mediu, este o operă de rară frumuseţe a sculptorului Casciani din Paris. Mântuitorul se ridică deasupra unor nouri, către cer cu braţele deschise, cu privirea aplecată spre pământul pe care-l binecuvântează cu amândouă mâinile. Din ochi îi pică lacrimi, în mâini şi în picioare se vad urmele cuielor şi pe frunte ale ghimpilor. Divinul Fiu se înalţă cu faţa către isvorul luminii, către Răsărit”, scria Ion Luca Caragiale.      Uşa grea din castel este flancată de cei doi sfincşi, cu ochiul pavăză, avertizează parcă: „Aici e un alt tărâm!”. Iulia Hasdeu, mică, subţire şi încercănată de atâta studiu te întâmpină la intrare.    
Dintr-un tablou cu ramele maronii distingi, dincolo de multe lumi plăsmuite de Iulia, iubirea pentru tatăl său.„Mai întai de toate, asta nu e opera mea, este opera fiicei mele, stăpâna castelului. Noi suntem aci numai în gazdă”, aşa l-a întâmpinat Bogdan Petriceicu Hasdeu pe Caragiale.       Deschis pentru vizitare, în Castel sunt expuse lucrurile personale ale Iuliei, inclusiv jurnalul acesteia şi măsuţa de scris.     Astfel, Iulia Hasdeu ramane in sufletele noastre vesnic vie.

     Dintre membrii fondatori ai Asociatiei Iulia Hasdeu pe langa oameni ilustri romani face parte si Primaria Arondismentului 6 din Paris. Primarul din 1991 al Arondismentului 6 a participat la montarea placii memoriale JULIE HASDEU pe imobilul in care a locuit Iulia Hasdeu la colegiul Sevigne si la Sorbona, 28, rue Saint Sulpice.
Asociatia este membru fondator al Federatiei Romane a Asociatiilor, Centrelor si Cluburilor UNESCO, sub egida careia ducand mesajele culturale in tara si peste hotare.